Prezentați trei realizări pe care le considerați importante pentru universitate și trei nerealizări pe care doriți să le transformați în realizări în cazul în care veți câștiga mandatul 2016-2020

8/2/2016

Fiecare dintre dumneavoastră ați afirmat că v-ați implicat în dezvoltarea instituțională a universității. Vă rugăm să prezentați trei realizări pe care le considerați importante pentru universitate și să argumentați, respectiv trei nerealizări pe care doriți să le transformați în realizări în cazul în care veți câștiga mandatul 2016-2020.

Răspunsuri

Prof.dr. Dan Claudiu Dănișor:

Răspunsuri

Prof.dr.ing. Lungu Romulus:

Răspunsuri

Prof.dr. Spînu Cezar:

Este greu să afirmi că anumite lucruri sunt realizarea ta. De fapt, o echipă a lucrat întotdeauna pentru realizarea respectivă. Poate că ai dat impulsul, ai creat sistemul, ai asigurat cadrul ... Dacă despre astfel de inițiative este vorba, atunci pot spune că am inițiat proiectul de construire a unui sediu nou pentru Facultatea de Drept și Științe Administrative și că acest proiect a fost dus la bun sfârșit de o echipă coerentă de conducere a Facultății și de serviciile administrative ale Universității, care au lucrat impecabil pentru a face ceva ce Universitatea nu mai făcuse niciodată: un  proiect mare de infrastructură finanțat din fonduri europene.

A doua inițiativă care cred că îmi poate fi atribuită este orientarea fondurilor rezultate din reducerea cheltuielilor administrative către cercetare, însoțită de reducerea contribuției facultăților pentru constituirea fondului centralizat (de la 30,9% la 28%) și crearea Institutului de Cercetări, care va asigura posibilitatea de promovare a tinerilor în cercetare, atunci când posturile didactice vor fi mai greu accesibile, datorită conjuncturii sociale. Această structurare a cercetării va permite o gestionare coerentă a infrastructurii și o dezvoltare rațională a parteneriatului nostru cu mediul economic și social.

A treia inițiativă este deschiderea Universității către parteneriatul cu mediul social și cu studenții. Universitatea este acum mult mai conectată cu angajatorii, care au fost cooptați în reconstruirea ofertei educaționale, au fost stimulați să creeze parteneriate și au fost determinați, inclusiv prin atragerea de fonduri europene, să primească studenții în practică. Universitatea este acum în piață, nu în turnul de fildeș. Studenții noștri au beneficiat de o politică de dezvoltare instituțională care i-a pus în centrul edificiului universitar: am investit în infrastructura pentru ei, pentru că am înțeles să investim în viitorul lor. Cămine mai bune, cantină în clădirea centrală, spații de sport, radio studențesc și mai ales libertate de asociere și de exprimare. Conducerea Universității a lăsat studenții sa decidă cu privire la problemele studenților. În ceea ce îi privește pe colegii mei, cred că o realizare majoră a fost să putem plăti toate măririle de salarii decise de Guvern pe banii noștri, căci alocația bugetară este practic neschimbată din 2012 iar salariile au crescut cu 40%.

Desigur că orice mandat are și nerealizări. În ceea ce mă privește, prima este că nu am reușit să asigur unitate echipei de conducere până la finalul mandatului de rector pe care îl închei. Un prorector, domnul Cezar Spânu, aspiră la funcția de rector, după ce a fost prorectorul meu până în ultimul moment. Unii ar spune că este problema domnului Spânu. Eu spun ca este o nereușită a mea. Nu am putut să fiu destul de convingător sau, poate, destul de ferm.

A doua nerealizare este faptul că nu am finalizat Parcul Tehnologic IT. Este una dintre cele mai importante infrastructuri care ne conectează cu mediul și nu am reușit să conving firmele de profil să investească alături de Universitate. Această infrastructură va fi prioritară pentru mine dacă voi fi reales rector.

O altă nereușită este incoerența sistemului de asigurare a calității programelor de studiu. ARACIS a constatat ambiguitatea structurilor Universității în acest domeniu și cred că implicarea mea insuficientă în acest domeniu, centrarea eforturilor mele pe cercetare, a fost una dintre cauze. Punerea în operă a recomandărilor Consiliului ARACIS va fi o prioritate pentru mine.

REALIZĂRI

Sunt fondatorul Școlii de Inginerie Aerospațială la Universitatea din Craiova, inițiind cele două programe de studii de licență și master și contribuind la selectarea și formarea corpului profesoral și al studenților. Aceasta reprezintă a doua Școală de profil din România, după cea de la București. Absolvenții noștri lucrează ca ingineri pentru construcția de avioane.

Am luat premiul Aurel Vlaicu al Academiei Române în anul 1999 pentru cartea Echipamente și sisteme giroscopice, iar activitatea mea științifică și publicistică, în special prin cele 19 articole ISI scrise, a contribuit la creșterea prestigiului și poziționării în diferite ierarhii a Universității din Craiova și a finanțării cu 3% (Sunt autor a 13 tratate și monografii, 6 manuale didactice, 230 articole în reviste și conferințe (dintrecare 100 articole în reviste de specialitate).

Sunt inițiatorul și coordonatorul activităților de dotare și autodotare ale Complexului de laboratoare de Inginerie Aerospațială, reușind, fără să fie nevoie de bani de la Universitate, să obțin pentru acesta 3 aeronave și o serie de echipamente, toate funcționale, în valoare aproximativă de 7 milioane de euro.

NEREALIZĂRI

În Senat am venit cu o serie de inițiative și soluții viabile pentru Universitatea noastră (cum ar fi, de exemplu, aducerea planurilor de învățământ la standardele ARACIS), care, deși, s-au bucurat de audiență și erau bine documentate și intenționate, nu au fost acceptate. Îmi doresc ca Senatul să fie cu adevărat un for de dezbatere academică, iar membrii Senatului să se exprime liber, atât prin inițiativele lor, cât și prin vot.

Sunt conducător de doctorat în domeniul Ingineriei Aerospațiale la Universitatea Politehnică din București și am căutat să înființăm la Craiova o școală doctorală în acest domeniu. A fost creată o alta, în detrimentul său. Consider că o modalitate de impulsionare a cercetării științifice, formării unor specialiști bine pregătiți și a unor cadre didactice de carieră în Universitatea din Craiova are directă legătură cu dezvoltarea propriilor școli doctorale.

Deși nu este o nerealizare personală, o simt ca pe o problemă care mă afectează în egală măsură în care ne afectează pe toți, dar mai ales pe studenți. În ceea ce privește acțiunile de renovare, modernizare a Universității din Craiova, consider că este necesar să creștem pentru spațiile noastre funcționalitatea lor prin: crearea unor cadre de așteptare pentru studenți și profesorii vizitatori (bănci etc.), construirea unor rampe pentru persoanele cu dizabilități fizice, care să le faciliteze accesul la toate nivelele clădirilor, nu doar la intrare, punerea în echilibru a acțiunilor de construcție și renovare a tuturor Complexelor Universității (Electrotehnică, Agronomie, Sport, Mecanică, Clădire Centrală, Drept, Birouri administrative, Stațiuni Experimentale etc.).

REALIZĂRI:

1. Coordonarea Raportului de Evaluare Instituţională al Universităţii din Craiova, în anul 2015 şi obţinerea „gradului de încredere ridicat” şi a Raportului de Autoevaluare pentru Evaluare Externă EUA a Universităţii din Craiova, în anul 2013.

2. Coordonarea realizării Manualului Calităţii.

3. Implementarea formatului electronic pentru planuri de învaţămant, state de funcţii şi comenzi interdepartamentale care a condus la eficientizare activităţii.

NEREALIZĂRI:

1. Nefinalizarea procedurii de evaluare a departamentelor didactice.

2. Nefinalizarea studiului demarat de mine privind stabilirea pragului de rentabilitate și identificarea de măsuri de redresare pentru fiecare program de studiu din Universitatea din Craiova.

3. Nefinalizarea procedurii de acreditare ISO 9001, datorită timpului scurt de la demararea proiectului. 

 


[ Acasa ] [ Cel mai nou ]

Lasa un comentariu