Întrebări legate de infrastructura Universității din Craiova

17/2/2016

1.   Cum se pot pune în valoare clădirile finanțate din fonduri structurale, Facultatea de Drept, Facultatea de Mecanica si INCESA, avand în vedere condiția de a nu fi generatoare de profit?

 

Răspunsuri

Prof.dr. Dan Claudiu Dănișor:

Răspunsuri

Prof.dr.ing. Lungu Romulus:

Răspunsuri

Prof.dr. Spînu Cezar:

Investițiile în infrastructură sunt investiții în viitor, pentru că oferă studenților, profesorilor și cercetătorilor condițiile materiale pe care le impun competențele lor intelectuale. Dacă întrebarea dumneavoastră ţintea un răspuns cu privire la costurile de operare fără beneficii materiale directe a acestor infrastructuri, vă pot spune că ele costă substanțial mai puțin decât vechile clădiri ale Universității. Optica opusă ar fi fost să rămânem în secolul XIX sau în secolul trecut doar de frica facturii la gaze. Nu cred că putem discuta serios această problemă.

Dacă este vorba de beneficiile intelectuale și ținând cont de faptul că progresul în acest domeniu este singurul aducător de plus-valoare, atunci faptul că avem mai multe spații moderne de învățământ, de cercetare și de viață este benefic fără a mai fi nevoie de vreo demonstrație financiară.

Dacă îmi este reproșat că am fost diriginte de șantier, vă promit că am să mai fiu.

Prin infrastructura de cercetare și facilitățile oferite, ele pot contribui în primul rând la creșterea calității resurselor umane din Universitate. Profesorii, prin utilizarea tehnologiei în cadrul unor laboratoare sau parteneriate cu mediul privat ori industrial, își pot perfecționa competențele profesionale, fapt care se va reflecta ulterior în creșterea profitabilității Universității, întrucât un bun profesionist e capabil să facă cercetare-inovare, să câștige contracte de cercetare pentru Universitate. În aceste clădiri se pot organiza și derula cu ușurință programe de cercetate și transfer tehnologic. De asemenea, infrastructură mai bună înseamna și o vizibilitate mai bună pentru Universitate, deci un număr mai mare de studenți cu taxă, în condițiile în care locurile de la buget sunt ocupate integral

În primul rând aceste investiții sunt realizări ale Universității din Craiova. Putem spune ca a oferi condiții educaționale  mai bune colegilor noștri, studenților noștri, nu reprezintă cu adevarat un profit în viitorul universității? Valorizarea capabilităților respectivelor investiții prin parteneriate, contracte furnizoare de servicii, contracte de cercetare, astfel încât să acopere cheltuielile de întreținere, salariile angajaților direcți, cheltuielile materiale, modernizarea bazei materiale existente, cred ca este o soluție care nu generează profit financiar. 

2.   Deoarece în agricultură scoți ceea ce ai semănat, cum veți aborda problemele SCDA Caracal, Banu Marăcine și Vâlcea, cabanele de la Rânca, având în vedere pe de o parte retrocedarile, care uneori au fost ilegale și pe de altă parte, problema fluxului de numerar și a subvențiilor?

 

Răspunsuri

Prof.dr. Dan Claudiu Dănișor:

Răspunsuri

Prof.dr.ing. Lungu Romulus:

Răspunsuri

Prof.dr. Spînu Cezar:

Stațiunea de la Caracal este astăzi aducătoare de profit. Acest profit este pus în conturile de dezvoltare a cercetării agricole a Universității. Coerența instituțională a presupus ca ea să fie în coordonarea Facultății de Agronomie și ca toate stațiunile să fie coordonate de un prorector. Politicile de dezvoltare presupun deja un proiect POC de peste 23 de milioane lei pentru cercetare, dezvoltare și irigații.

Stațiunea de la Vâlcea este încă dezechilibrată de retrocedări și de lipsa de coerență a programelor europene sau a eligibilității Universității în cadrul acestora, dar ea are sprijinul Universității și cercetători de prim rang. Proiectarea unor infrastructuri de clonare a pomilor, proiectele de furnizare de pomi fructiferi pentru viitoarele programe structurale, coordonarea cu stațiunea Banu Mărăcine sunt doar exemple ale programelor de reconstrucție a performanței în cercetare de la Vâlcea.

Subvențiile nu au mai fost primite pentru că statul a schimbat reglementările și a uitat că are Universități. Toate USAMV-urile au această problemă. Am încercat să o rezolvăm prin HG, dar nu a fost posibil. Acum suntem în proces de creare a unor societăți cu personalitate juridică ale universităților pentru a administra stațiunile agricole pentru a putea surmonta deficiențele legislative, la propunerea Consiliului Rectorilor.

Prima problemă care trebuie rezolvată este cea a fluxului de capital, având în vedere ciclul natural implacabil. Dacă ai ratat perioada de însămânțare, ai ratat producția în acel an. Bugetul acestor activități agricole nu trebuie perturbat, iar veniturile produse de către Stațiunile experimentale trebuie să asigure înainte de toate derularea propriei activități și apoi să finanțeze alte obiective ale Universității, în caz de profit. 

Este nevoie de o bună motivare a oamenilor și de un management adecvat al resurselor, prin asigurarea fluxului de capital necesar activităților specifice ale centrelor agricole și prin folosirea capitalului uman pregătit în domenii specifice: economic, agricol și horticol.

În primul rând voi declanșa o procedură de auditare externă astfel încât să avem o imagine clară a problemelor cu care se confruntă aceste valori ale universității. Apoi vom evalua, cu ajutorul specialiștilor recunoscuți de la Facultatea de Drept posibilitățile legale de a recupera și stabiliza statutul legal al acestora.

Prin implicarea specialiștilor de la Facultățile de Agronomie și Horticultură vom stabili măsurile tehnice ce trebuie luate pentru valorificarea corespunzătoare a potențialului acestora.

Realizarea unei echipe formată din drept-stiinte economice-agronomie si horticultura în cadrul consiliilor de administrație ale respectivelor stațiuni, cu contract de performanță asumat față de consiliul de administrație al universității si Senat, cu raportare la 6 luni,  este organizarea care cred că poate rezolva actualul blocaj, luând în considerare și posibilitatea transformării stațiunilor în societăți cu unic acționar – Universitatea din Craiova.

3.    Cum veți aborda contradicția decizională dintre existența unor investiții asumate anterior (S200, Complex Electrotehnică, Complex Agronomie, clădirea centrală) și tendința de a demara noi investiții în alte direcții a căror rezolvare va solicita cofinanțări importante?

Răspunsuri

Prof.dr. Dan Claudiu Dănișor:

Răspunsuri

Prof.dr.ing. Lungu Romulus:

Răspunsuri

Prof.dr. Spînu Cezar:

Nu există nicio contradicție între programele de investiții, deoarece sursele de finanțare sunt diferite. Vom realiza S 200 din fonduri guvernamentale; am primit aproape un milion de euro pentru anul acesta. Complexul facultăților de Inginerie Electrică și Automatică este proiectat pentru a obține bani din Programul Operațional Regional. Clădirea centrală a reînceput să fie consolidată din fondurile de la bugetul Cămine – Cantine. Căminele 9, 11 și 13 au fost deja proiectate pentru POR, ultimele două obținând acordul de finanțare în exercițiul financiar 2007 – 2013 al UE. Centrul Pilot pentru Industrie Alimentară și CICAM sunt proiectate pentru Programul Operațional de Competitivitate etc. Universitatea a estimat atent costurile din fonduri proprii, 2% pe POR, 0% pe POC precum şi fluxurile financiare necesare, luând în calcul utilizarea prioritară a cererilor de plată, procedură în care banii necesari sunt avansați de trezoreria statului.

Din punctul meu de vedere nu este vorba despre o contradicție, atât unele, cât și celelalte fiind bine venite, la momentul potrivit. Având în vedere faptul că în Clădirea Centrală se desfășoară acțiuni de modernizare în mod constant de la sfârșitul anilor 90, că avem construcții noi la Mecanică și Drept, este nevoie să acordăm atenția noastră și celorlalte Complexe: Electrotehnică, Agronomie, Sport, Birouri Administrative etc.

Pentru clădirea S200 iau în considerare inclusiv soluția vânzării sale sau realizarea unui schimb cu alte clădiri din patrimoniul local, și mai potrivite pentru activitățile din Universitate.

Toate aceste investiții sunt importante, fiind asumate de Universitatea din Craiova prin strategia de dezvoltare instituțională. Prin urmare rectorul, oricine ar fi el, va trebui să ducă la îndeplinire aceste obiective de mult prea mult timp doar asumate. Punctul meu de vedere este legat de următoarea prioritizare sub raport timp: asigurarea sustenabilității investițiilor existente, finalizarea investițiilor asumate prin strategia instituțională și abordarea de noi investiții în condiții de cofinanțare zero sau cu coparticiparea unor parteneri regionali care să asigure procentul de cofinanțare al posibilelor proiecte, având însă un management prudent pentru evitarea cheltuielilor cu risc mare de neeligibilitate.

 


[ Anunțuri vechi ] [ Acasa ] [ Cel mai nou ]

Lasa un comentariu